BRONSITA ACUTA.

BRONSITA ACUTA.

BRONSITA ACUTA LA PERSOANE SANATOASE, FARA BOALA PULMONARA:

Majoritatea cazurilor sunt induse de virusuri:

• influenza, adenovirus, v.sincitial respirator, rhinovirus;

• v.herpes simplex si v.pojarului pot produce forme severe de boala.

O minoritate de cazuri sunt produse de bacterii:Bordetella pertusis,B.parapertusis,Chlamydia pneumoniae,

Mycoplasma pneumoniae.

Etiologia bacteriana pare sa fie mai frecventa decat s-a considerat: 26% din studentii cu tuse de peste 6 zile erau infectati cu Bordetella sp. iar diagnosticul etiologic a fost ignorat. Chlamydia pneumoniae a fost gasita la 26% din cazuri prin PCR din secretii nazale. Bronsita acuta cu Ch.pneumoniae incepe adesea cu mialgii, rinita, faringita si tuse uscata, persistenta; aceste semne sunt imposibil de diferentiat de cele virale si deseori se rezolva fara tratament.

Fumatorii fara BPOC sunt predispusi la episoade frecvente si severe de bronsita acuta din cauza:

clearance-ului mucociliar anormal in ciuda bunei prezervari a functiei pulmonare;
diminuarii nivelelor circulante ale Ig A si IgG;
IgG din tesuturile pulmonare.

Majoritatea episoadelor bronsitice la fumatori sunt induse de virusuri, dar comparativ cu nefumatorii au colonizarea cailor aeriene inferioare cu patogeni potentiali ca pneumococul si H.influenzae. Rolul acestor germeni in producerea episoadelor acute bronsitice nu este clar,rezultatele tratamentului antibiotic fiind conflictuale.

BRONSITA ACUTA LA VARSTNICI DEBILITATI: majoritatea episoadelor sunt induse de virusuri:v. sincitial respirator,influenza tip A, coronavirus. Cauzele bacteriene sunt la ~ 19%:H.influenzae si M.catarrhalis mai frecvent; germenii Gram(-) si pneumococ mai rar.

Este o inflamaţie acută a peretelui bronşic, limitată la mucoasă şi corion,cu tulburări ale secreţiei, permeabilităţii, sensibilităţii peretelui bronşic; poate apare primitiv sau secundar unor faringite, angine, sau ca element însoţitor al unor boli infecto-contagioase: rujeola, varicela, tusea convulsivă, febra tifoidă.

Evoluează în trei faze:

1.Debutul, care durează 1-3 zile, survine consecutiv expunerii la frig, umiditate, substanţe toxice, iritante, ce determină inflamaţia (catarul) căilor respiratorii superioare:coriza (guturaiul) cu rinoree, lăcrimare;

angina, cu dificultate la deglutiţie;laringita, a cărei expresie este răguşeala sau voalarea vocii,senzaţia de uscăciune la nivelul mucoasei nazale, faringiene;astenie, cefalee, frisoane, dureri musculare.

2. Perioada de cruditate durează 3-4 zile: subfebrilitate / febra,frisoane şi mialgii de intensitate variabila, diminuarea apetitul, senzaţia de uscăciune coboară la nivel traheal, apare mâncărime şi căldură retrosternală, tuse uscată, iritativă, chinuitoare, dureri retrosternale la baza toracelui şi excepţional, dispnee în interesarea bronşiilor mici.Examenul obiectiv evidenţiază congestia mucoasei buco-faringiene, raluri sibilante şi ronflante pe întreg toracele.

3.Perioada de cocţiune durează circa 6 zile; tusea devine productivă,umedă, cu expectoraţie muco-purulentă; obiectiv se constată raluri muzicale,ronflante şi sibilante, subcrepitante. Febra, frisonul, cefaleea dispar. Bolnavul se vindecă complet în 10 zile.

Examenele paraclinice relevă: V.S.H., a2- globulinele, fibrinogenul crescute, leucocitoză cu neutrofilie.

Examenul bacteriologic al sputei identifică flora microbiană, de obicei mixtă.Examenul radiologie este normal.

Bolnavii sanatosi anterior care fac bronsita acuta se prezinta pentru tuse si sputa, adesea dispnee si wheezing.

Bronsita acuta este cauza frecventa de hemoptizie cu cantitati mici/moderate de sange. Alte manifestari ale bronsitei acute sunt arsura toracica si wheezing.

Complicaţiile bronşitei acute depind de teren. Pe o insuficienţă respiratorie severă, apariţia unei bronşite poate fi letală, la bătrâni se poate complica cu o bronhopneumonie, iar bronşitele gripale pot evolua cu mici hemoptizii; bronşitele segmentare recidivante (într-un anumit teritoriu) sunt evocatore pentru neoplasm, corp străin, tuberculoză.